Pregătirea pentru impactul pe termen lung al COVID-19

Cu toate că s-a scris mult despre creșterea rapidă a COVID-19 la nivel mondial și despre modul în care aceasta transformă viața de zi cu zi,

au existat relativ puține discuții despre unde ne va conduce pe termen mai lung. Pe măsură ce liderii la nivel mondial își pregătesc strategiile de răspuns, există o valoare semnificativă în a lua în considerare consecințele de ordin doi al acestei pandemii. În timp ce aceste implicații mai puțin imediate pot fi dificil de prevăzut cu certitudine, gândirea prin intermediul scenariilor posibile ne va ajuta să ne pregătim pentru orice evolutii. Schimbare de paradigmă pentru securitate În domeniul securității, există trei aspecte majore în schimbare care necesită o analiză atentă. Revenirea la muncă Scopul imediat al fiecărei afaceri afectate de carantină și de problemele de sănătate, după siguranța angajaților, este de a reveni la o productivitate deplină cât mai rapid. Aceasta este prioritatea clară pentru liderii de securitate astăzi, întrucât responsabilitățile nu acoperă numai perioada de timp în care angajații sunt plecați, ci și modul în care aceștia vor acționa în siguranță odată ce se întorc. Aceasta marchează o schimbare accentuată față de situația pre-COVID, în care prevenirea bolilor nu a fost, în general, nici măcar în viziunea lor. Reintegrarea în siguranță a angajaților la locul de muncă necesită mai multe etape. În primul rând este o reinventare a valorilor de referință pentru curățenie. Schimbarea deprinderilor către spălarea frecventă a mâinilor, curățenie aprofundată, suspendarea birourilor flexibile și chiar îmbunătățirea circulației aerului și a sistemelor de filtrare vor fi aspectele cheie. Utilitățile folosite în comun, cum ar fi ușile și ascensoarele, ar trebui să fie fără contact fizic, pe cât se poate, pentru a preveni răspândirea germenilor. De asemenea, va fi importantă provocarea unor schimbări culturale și comportamentale pe scară largă pentru a opri răspândirea, cum ar fi aplicarea ghidurilor de distanțare socială - în special în instalațiile industriale sau de depozitare cu modele structurale și de mișcare predictibile. În cele din urmă, securitatea trebuie să contribuie la realizarea monitorizării sănătății angajaților. Multe companii iau deja în considerare sau implementează măsuri obligatorii de măsurare a temperaturii angajaților la intrarea în unități, iar altele folosesc expertiza de investigare a echipelor de securitate pentru a efectua urmărirea contactelor pentru cazuri confirmate de contaminare. Să faci mai mult cu mai puțin Cu o încetinire a creșterii economice, companiile vor trece de la modul de prosperitate la modul de austeritate. În timp ce echipele de securitate pot primi buget pentru o nouă tehnologie pentru a combate COVID-19, reducerile se vor produce inevitabil în altă parte. Accentul principal pentru liderii de securitate ar trebui să fie pe eficiența conducerii pentru a menține nivelurile de protecție existente cu mai puține resurse. Cu toate acestea, reducerea resurselor nu trebuie să însemne rămînerea la acest nivel de performanță. Liderii strategici pot trata această perioadă ca o șansă unică de a revizui aspectele depășite ale operațiunilor lor și de a adopta noi tehnologii mai eficiente. Cum? Centrele de operații de securitate vor monitoriza mai multe camere cu mai puține persoane, folosind analize video avansate pentru a găsi noi modalități de alarmare și pentru a elimina alarmele nedorite. Pasajele virtuale, bazate pe camere, vor înlocui patrulele costisitoare cu personal. Și pe măsură ce sistemele de inteligență artificială, care detectează incidente de securitate la viteze supraumane, devin disponibile, vor elibera cele mai prețioase active ale echipelor de securitate - oamenii lor - pentru a face ceea ce fac cel mai bine: să răspundă rapid și decisiv. Un model constant în situațiile anetrioare de reducere a resurselor a fost dorința ridicată de a spori transparența în modelele de cheltuieli organizaționale. Pregătiți-vă deci pentru a demonstra rentabilitatea instrumentelor noi și a celor existente și acordați proritate a ceea ce este strict necesar în raport cu locul în care puteți adopta proactiv noi abordări pentru a simplifica operațiile. Cultura germenilor ca nouă cultură a terorismului Cea mai semnificativă schimbare a mediului de amenințare macro post-COVID-19 este focalizarea bruscă asupra amenințărilor biologice. În același mod în care atacurile din 11 septembrie au schimbat cultura de securitate și au extins rolul guvernului prin departamentele ‘’Homeland Security’’, va exista o schimbare largă către instituirea mecanismelor de pregătire care: a) reduc șansa ca o pandemie să se întâmple din nou și b) ne ajută să răspundem mai eficient dacă și când se întâmplă. Răspunsul la epidemia SARS din 2003 în Asia este o comparație utilă, atât datorită similitudinii sale biologice cu coronavirusul actual, cât și a panicii pe care a provocat-o în țările afectate. SARS își are originea la sfârșitul anului 2002 și s-a răspândit rapid în Asia până la jumătatea anului 2003. A infectat 8422 de oameni și a ucis 916 - o rată a mortalității de 11 la sută. Cu această rată mai mare față de cea estimată în prezent pentru COVID-19, aceasta a determinat în mod inteligent răspunsuri drastice din partea guvernelor și cetățenilor afectați, multe dintre acestea fiind încă vizibile și astăzi. În perioada imediat următoare a SARS, Singapore, Japonia și China au instalat camere termice pe aeroporturi și în punctele de control pentru a detecta stările febrile. A existat, de asemenea, o schimbare culturală către purtarea măștilor în public, ca o modalitate pentru ca oamenii să se protejeze reciproc și să se arate solidari. Astăzi, înarmați cu această experiență, multe țări din Asia ies în evidență pentru răspunsul lor agresiv la pandemia COVID. Singapore a implementat o aplicație care folosește Bluetooth și servicii de localizare pentru a urmări orice persoană care vine în contact cu o persoană infectată, pentru a contacta în mod retroactiv pe cei expuși la risc. Coreea de Sud a utilizat imagini de la camerele de supraveghere, tranzacții cu cardul de credit și date de localizare de la telefoane pentru a ajuta atât la urmărirea contactelor, cât și în aplicarea carantinei. China a instituit proiecții obligatorii de temperatură la magazine, clădiri de apartamente și birouri și leagă citirile camerelor termice de identități prin recunoașterea facială pentru a urmări cine este infectat. Acest lucru pune în mod inevitabil o întrebare privind confidențialitatea: cât de mult suntem dispuși să sacrificăm pentru a combate mai eficient aceste amenințări? In România managementul riscului de securitate fizică este reglementat prin lege, aplicarea fiind obligatorie. Se pune întrebarea în ce măsură prevederile legale mai sunt de actualitate, ce trebuie modificat în practica de specialitate și în mecanismul de aplicare a legii pentru a sigura eficacitatea în contextul pandemiei. Intrarea in situația de urgență, ca și intrarea în situația de alertă au modificat semnificativ contextul pentru marea majoritatea a organizațiilor care ar fî trebuit să asigure revizuirea analizelor de risc la securitate fizică. Criminalitatea a suferit schimbări la rândul ei, iar gama de amenințări s-a diversificat după cum menționează rapoartele Interpol și Europol. Măsurile de securitate se diversifică, tehnologia depășind barierea dintre securitate și operațional, iar serviciile de pază și intervenție își modifică activitatea în contextul COVID-19.